Managementul institutional in spatiile multiculturale in Romania

 Funcţiile specifice ale instituţiilor publice din spaţiile multiculturale .

Există  două mari functii  specifice care sunt îndeplinite de instituţiile publice din mediile multiculturale ce au drept scop crearea şi menţinerea unor relaţii paşnice şi productive între membrii diferitelor grupuri etnice :

a) Funcţia de analiză a evoluţiei raporturilor interetnice -  Această funcţie cuprinde operaţiuni de monitorizare, identificare de factori ce contribuie la formarea şi acutizarea dezechilibrelor precum şi operaţiuni de neutralizare a efectelor acestora.  Vom lista aceste operaţiuni înt-un tabel pentru a avea o imagine de ansamblul asupra lor şi a soluţiilor propuse de acestea:

Operaţiuni de monitorizare	Identificarea de factori ce contribuie la formarea si acutizarea dezechilibrelor	Operaţiuni de neutralizare a dezechilibrelor
Analiza raporturilor comunicaţionale Prelavarea de date statistice Anchete	Obstacole în comunicarea interetnică etnocentrism, separatism , xenofobie ,conflicte religioase , rasism .	Comunicare interetnica Mediere , arbitraj   neutralizarea inegalitatilor

b) Funcţia de conservare a specificului cultural al fiecărei etnii – Această functie are drept obiectiv conservarea valorilor culturale a unui grup etnic . Conservarea  identităţii etnice se poate face printr-o multitudine de mijloace :

 1.Promovarea limbii materne în şcoli, instituţii publice  şi religioase– Limba reprezintă elementul cel mai distinctiv pentru un grup, ea fiind reprezentată de o parte nescrisă (verbala) şi de o parte scrisă. O limbă este considerată moartă de îndată ce ea numai este folosită în formă verbală. Anumite cazuri au scos la iveală faptul că o limbă poate supravieţui fără a fi redată într-o formă scrisă, atât timp cât are o tradiţie orală foarte puternică (exemplu: limba rromani). Conservarea limbii reprezintă un factor esenţial în păstrarea intactă a indetităţii etnice, pierderea limbii coincide de cele mai multe ori cu începerea procesului de asimilare etnică.

2. Conservarea tradiţiilor – Promovarea tradiţiilor ocupă un loc secund faţă de conservarea limbii în ceea ce priveşte importanţa pentru păstrarea identităţii unui grup.  Obiceiurile reprezintă componenta traditionalistă a identitatii, evoluţia lor în timp este condiţionată de gradul de dezvoltare economică.  Astfel întâlnim cazuri în care identitatea sa a fost fundamentată pe conservarea limbii, iar obiceiurile de factura tradiţionalistă au dispărut cu timpul.

   Păstrarea  tradiăiilor se poate realiza prin includerea în patrimoniul muzeelor a diferite piese de port popular, crearea de arhive audio şi video, festivaluri folclorice şi spectacole de dans şi cântec.

Rolul instituţiilor publice în gestionarea şi soluţionarea conflictelor de natură etnică.

   Conflictele reprezintă un fenomen constant chiar „sănătos” în cadrul structurilor sociale. Conflictologia modernă consideră conflictele drept o constantă spre deosebirea teoriei de factură tradiţionalistă care consideră conflictele drept blocaje comunicaţionale. Ȋnsă conflictele interetnice ar reprezenta un capitol aparte a ştiinţei conflictologiei deoarece acestea au drept  fundament un factor – cheie numit etnocentrism.

  Etnocentrismul  poate fi definit drept judecarea ansamblului de valori şi aptitudini ale unui grup prin prisma valorilor şi aptitudinilor specifice altui grup. Acestă tipologie de conflict a prezentat din totdeauna un zid  aproape inposibil de sărit, dificultăţile de soluţionare a acestor conflicte derivă tocmai de la faptul ca ele au drept cauză diferenţele de valori. Ȋn situaţii de acest gen este de preferat proiectarea unor politici de prevenire a conflictelor interetnice ce vor fi însuşite de institutiile publice ce îşi desfăşoară activitatea în spaţii multietnice:

-          Neutralitatea culturală : se referă la absenţa din instituţiile publice a simbolurilor sau a practicilor asocietate cu un anumit grup etnic. Ȋn instituţiile publice vor fi folosite doare simbolurile specifice statului român.

-          Imparţialitatea faţă de membrii oricărei etnii: Indiferent de grupul de care aparţin toţi cetăţenii ce intră în contact cu instituţiile furnizoare de servicii publice vor fi trataţi într-un asemenea mod încât demintatea, integritatea sau respectul de sine să nu fie atinse.

-          Caracterul laic :Instituţiile publice nu vor  interfera cu mediul religios , drept rezultat nu se va permite folosirea de simboluri şi practici religioase în aceste instituţii.