Tuesday, August 30, 2016

Auzîi Clopotele Bolgradului

Bolgradul, adesea asemuit unui spaţiu trazitoriu, lipsit de un contur bine definit, pe pământul său perindându-se de la hoarde sălbatice de mongoli, până la valuri de colonişti bulgari şi găgăuzi veniţi dinspre Dobrogea. În zilele de azi, Bolgradul este o prezenţă discretă în viaţa socială şi politică a naţiunii ucrainene, acest fapt fiind într-o bună măsură datorat aşezării sale într-un colţ unitat de ţară, la mare distanţă de polii de influenţă socială şi politică. Istoria aşezării a fost marcată în profunzime de mobilitatea popoarelor din teritoriile adiacente către spaţiul basarabean, astfel Bolgradul şi-a conturat un profil demografic stratificat, fiind inchegat prin coexistenţa într-un spaţiu comun a mai multor populaţii diferite.

În cadrul acesteia sunt puse pe tapet numeroase evenimente istorice care au definit de-a lungul vremii profilul cultural al regiunii, acesta meritându-şi pe deplin titulatura de mărginime. Mărginimea este, în esenţă, o extensie a unui spaţiu mult mai larg, însă pe măsură ce te îndepărtezi de centru cultura începe să se dilueze, formele complexe încep să capete un aspect mult mai rudimentar, de multe ori imitaţia fiind întrebuinţată drept soluţie pentru uplerea lacune existente în cultura colectivă a locului. Nu se poate aprecia faptul că Bolgradul ar fi un spaţiu cu o simbolistică aparte în cadrul culturii contemporane româneşti, însă cu toate acestea, aşezarea s-a remarcat pe la a doua jumatatea sec. al XVII-lea drept un important centru pentru mişcarea de renaştere naţională a bulgarilor, aici fiind fondat în 1859 Gimnaziul din Bolgrad, acesta fiind cunoscut în prezent drept Liceul Gheorghi Sava Rakovski.

Aşezarea de pe se-ntinde de-a lungul cozii limanului Ialpug se încadrează cu mare uşurinţă în tipologia orăşelului de provicie. Comunităţi de acest tip au fost decrise drept spaţii idilice, fiind apreciate pentru lipsa tabieturilor pretenţioase din marile oraşe, şi pentru intimitatea oferită. Scrierile care fac meţiuni asupra acestei aşezări păstrează o perspectivă destul de realistă, acest lucru putând fi datorat faptului că în spaţiul răsăritean idealurile erau oarecum răsturnate, metropolele fiind râvnite pentru tonusul lor cultural, pe când satele erau încă înţepenite în datini înapoiate.

            O mare piedică pe care Bolgradul o va avea de depăşit este păstrarea unei memorii istorice comune, nealterată de anumite poziţii partinitoare, sau a unor afinităţi, pe care celelalte etnii le manifestă. Este adevărat şi faptul că gândurile naţionaliste adânc înrădăcinate în cadrul comunităţilor respective vor reprezenta o piedică majoră. Deşi învrăjbiţi de o istorie marcată de o luptă pentru supramaţie, etniile din Bolgrad sunt membre ale aceleiaşi biserici, acest aspect putând juca rolul unui factor de echilibru, putând asigura într-o oarecare măsură nivelul necesar de coeziune socială.

            Configuraţia spaţiului urban bolgrădean urmează atât în formă, cât şi funcţionalitate, modelul ce se regăseşte pe tot cuprinsul regiunii, însă putem remarca şi câteva particularităţi. Forma aşezării este destul de omogenă şi bine definită, acest aspect fiind întărit şi de configuraţia reţelei de stăzi, acestea urmând o traiectorie dreaptă. Statutul său de mic centru industrial de importanţă regională, dobândit pe la jumatatea sec. al XIX-lea, a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării spaţiului construit. „Catedrala”, construită în stil clasic, reflectă în tocmai prosperitatea de care s-a bucurat oraşul în trecutul nu prea îndepărtat.

            Drept încheiere, putem afirma că Bolgradul a reprezentat un model de prosperitate într-o regiune care a fost tot timpul la confluenţa puterilor regionale, urmarea acestui fapt a fost o instabilitate, sau o mai bine zis, o fluiditate crescută a mobilităţii populaţiilor locale. Deşi diferite în grai, şi în ceea ce priveşte practicarea anumitor datini, structura socială este una singură pentru toate etniile Bolgradului, o structură profund ierarhizată care pune accent pe o viziune tradiţionalistă.
            

No comments: