Iulian Mitran - Columnist

 Elemente ce au contribuit la formarea si dezvoltarea culturii dobrogene.

(partea 1)

                                                  Nicolae Tonitza - Peisaj din Balcic

I. Introducere

Dobrogea  reprezinta un capitol aparte in istoria poporului roman ,  de multe ori primind "stampila" de pamant ancestral sau leagan al civilizatiei romanesti acesta provincie fiind de multe ori un punct de intersectare a diferitelor culturi si-a creat de-a lungul a catorva secole o identitate culturala distincta de cea a celorlalte trei provincii istorice romanesti. Nu numai contextul istoric a contribuit la conturarea acestei identitati culturale dar si pozitionarea geografica a acestui teriotoriu , Dobrogea fiind despartita de provincii ale romanesti cu care se invecineaza la est (Muntenia si Moldova) de Dunare.

   Suprafata relativ mica a acestei provincii nu a stat in calea aparitiei unui mediu culturala foarte divers , acesta diversitate fiind data de doi factori :

 a ) factorul uman : stuctura etnico-lingvistica a poplatiei si structura confesionala . Structura etnico-lingistica a suferit numeroase transformari de-a lungul secolelor , aceste variatii pot fi puse pe seama diferitelor imperii si state care au administarat acest teritoriu. Poderea unui grup etnic in acest  spatiu a fost de cele mai multe ori determinata de numeroase colonizari si asimilari a altor grupuri etnice.

  b) factorul geografic  - influentele mediului geografic - este reprezentat de totalitatea formelor de relief , resurselor naturale , faundei si vegetatiei. Aceste elemente au determinat pentru fiecare comunitate  o anumita structura economica si dezvoltarea pe termen scurt , mediu si lung care era determinata de  consumul acestor resurse naturale.

 I.a.   Peisaje dobrogene  :  Dobrogea: Cioplita din piatra / Dobrogea: Tinut al apelor .

  In ceea ce priveste peisajul dobrogean acesta poate fi incadrat in doua categori care sunt situate la poli opusi.  In prima categorie este clasat peisajul specific zonei de podis care ocupa cea mai mare parte a acestei provincii ,  la prima vedere acesta coincide intr-o oarecare masura cu peisajul Campiei Baraganului avand aspectul unei campii inalte mai ales in jumatatea sudica (Podisul Dobrogei de Sud) .  Peisajul dobrogean se asemana cel mai bine cu cel din sectorul estic a Campiei Romane in jumatatea sudica insa exista o serie de caracteristici care ii confera  o nota distictiva.  Podisul Dobrogei de Sud  intra in categoria zonelor areice  , acesta caracteristica este data de inexistenta unei retele hidrografice cu cursuri de apa permanente .

  Aceste caracteristici ii confera peisajului din jumatatea sudica a regiunii o foarte accentuata nuanta de ariditate  , acesta fiind cu atat mai mult vizibila in perioada verii cand regiunea este lovita de numeroase ori de fenomenul de seceta.

   Acest peisaj i se aduc o serie de schimbari cu cat inaintam spre partea nordica a regiunii unde inaltimeile cresc pana la 467 de metri ( Varful Greci) . Partea de nord a podisului are o vegentatie si fauna mult mai bogoata decat sectorul sudic ,  spre deosebire de sectorul sudic al podisului  sectorul nordic  are drept element distictiv perdeaua forestiera bine intretinuta cel mai bun exemplu fiind Padurea Babadagului .  Masivul Dobrogei de Nord se mai distinge de sectorul sudic prin existanta a catorva cursuri de apa permanente : Casimcea , Telita , Taita, Slava si Topolog.  Debitele acestor cursuri sunt relativ mici iar datorita secetei albiile acestor seaca.

  In contradictie cu peisajul din interiorul Dobrogei vine cel reprezentat de  Sistemul Lagunar Razem-Sinoe , Delta Dunarii  si numeroasele limane  aflate in lunca Dunarii si Zona Litorala. Existanta acestor peisaje este conditionata de  existanta elementului apa. Aceste zone fiind o trecere inre uscat si apa , zone semiacvatice , abundente in culturi fiind completate de fauna si vegetatia de balta.

II. Cultura dobrogeana : definire si clasificare.

   Pentru a definii cultura dobrogeana trebuie in primul rand sa intelegem notiunea de cultura.     Cultura poate fi definita ca o consecinta a convieturii , a relatiilor umane , a schimburilor de idei  care a generat in timp crearea unui set de valori comune ca sunt respectate de toti membrii respectivei comunitati si care sunt perpetuate din generatie in generatie . Aceasta perpetuare in timp a acestor valori comune  duce la confera un caracterul omogen a unei culturi.   Insa acesta transmitere nu exclude posibilitatea incorporarii unor elemente noi , aceste modificari pot intervenii drept consecinta a trecerii de catre un grup prin diverse etape ale avansului tehnologic sau poate fi o consecinta a interactiunii cu alte grupurii cu care impart acelasi spatiu geo-cultural. 

 In cazul Dobrogei putem vorbi de o varietate de entitati culturale , care au impartit de-a lungul timpului in spatiu geografic comun , acest aspect a determinat aparitia unor elemente culturale comune intre aceste grupuri dar fiecare a reusit sa pastreze un set de elemente distinctive.

  Astefel putem aprecia ca in cazul spatiului dobrogean putem vorbi de doua perspective pentru acesta problematica :

a ) cultura comuna a Dobrogei (cultura umbrela) - compusa din elemente culturale ce sunt comune tuturor grupurilor etnice prezente pe acest teriotriu. Aceste elemente culturale comune pot fi : elemente de port popular , obiceiuri , elemente lingvistice (regionalisme) si intr-o mai mica masaura sarbatori religioase.

b) cultura grupurilor etnice din Dobrogea - reprezentata de ansamblul elementelor culturale dezvoltate de fiecare comunitate etnica si care actioneaza ca factori ce o deosebesc de celelalte grupuri etnice din teritoriul pe care il ocupa.

   O parte din aceste grupuri etnice au avut un rol foarte  determinat in  construirea  identitatii culturale a acestei regiuni. Exista o alta categorie de grupuri a caror prezenta pe acest teritoriu a fost  atestata in numeroase documente istorie dar datorita numarului mic al reprezentatilor acestor grupuri  si asimilarii lor vremelnice nu au adus contributii semnificative la tezaurul cultural comun al spatiului dobrogean.  O parte din aceste grupuri au fost asimilate in totalitate sau numarul reprezentatilor este foarte mic.

 a) Din categoria grupurilor care au avut un rol hotarator in punerea pieterei de temelie pentru crearea unor legaturi care ulterior sa creeze  ajute la formarea unei culturi regionale omogene putem amintii :

1) romanii dobrogeni

2)  turcii dobrogeni

3) tatarii dobrogeni

4) grecii dobrogeni

5) bulgarii dobrogeni

6) rusii lipoveni din Dobrogea

7) ucrainienii dobrogeni

 b)  Grupuri etnice prezente in spatiul dobrogeana care au influentat intr-o masura mai mica cultura comuna a Dobrogei. Din acesta categorie facand parte :  1) cerchezii din Dobrogea

                                                                                                        1) arabii dobrogeni

                                                                                                       2)  germanii dobrogeni

                                                                                                       3) albanezii din Dobrogea

                                                                                                        4) gagauzii din Dobrogea

                                                                                                       5) ceangaii din Dobrogea

                                                                                                       6) evreii din Dobrogea

                                                                                                       7 )Italienii din Dobrogea

c) O categorie aparte o reprezinta identitatiile de granita . Acesta eticheta o putem da unor grupuri care s-au desprins  din grupul-mama , asimiland un numar de elemente culturale apartiand unui grup cu care a intrat in contact pe o perioda indelungata , elementele autohtone combinate cu influentele culturale au creat  o cultura creola. O parte a elementelor autohtone supravietuind la o lalta cu adaosurile , insa cantitatea de elemente asimilate nu a fost in de ajuns de puternice de a inlocuii pe cele autohtone . Astfel neputand sa se formeze o identitate etnica total deiferita de cea a grupului-mama dar nici ca acest grup sa fie asimilat de grupul cu care a intrat in contact. In cele din urma se creaza un subgrup , o ramura care se distinge prin intermediul catorva imprumuturi culturale dar care in esenta a pastrat o serie de elemente autohtone care  ii pastreaza o legatura stransa cu grupul-mama.

    In Dobrogea un exemplu foarte bun in cazul grupurilor  care cad in categoria identitatilor de granita este grupul rromilor turco-musulmani (horahanele).

III. Relatia dintre cultura si spatiul geografic.

Spatiul geografic a influentat in mod considerabil cultura oricarui popor din mai multe aspecte . Zeitati, zane si alte creaturi mitologice care apartin  spatiului terestru , acvatic sau cerestru se regasesc in numar destul de mare in basmele si cantecele traditionale . Drept urmare spatiul geografic a fost factorul determinant in dezvoltarea anumitor activitati economice in diferite zone , de exemplu in Podisul Dobrogei de Sud  se practica in mare parte agricultura cele mai raspandite culturi agricole fiind acelea de cereale . Tot in Podisul Dobrogei de Sud exista vaste arii in care se practica viticultura , aceste arii se gasesc in partea sudica a Podisului Dobrogei de Sud si in partea sud-vestica a acestuia. Vaile de tip canara care brazdeaza suprafata acestui podis au fost un mediu propice pentru practicarea viticulturii.

  Cultura vitei de vie este practica si in Masivul Dobrogei de Nord o podgorie foarte renumita fiind cea de la Niculitel. In restul teritoriului se practica in mare parte agricultura si cresterea animalelor , in zonele limitrofe sistemului lagunar Razem-Sinoe , a Luncii Dunarii si a limanelor si lagunelor maritime se practica pe langa agricultura si cresterea animalelor si pescuitul.

   Influnenta mediului geografic si al activitatiilor economice practicate  s-a resimtit foarte puternic in creatiile folclorice ( legende , cantece , sarbatori si port tranditional) astfel in folclorul romanilor dobrogeni se regasesc un numar mare de cantece care fac referire la activitatiile de pescuit , agricole si cresterea animalelor . O alta serie de cantece din folclorul romanilor dobrogeni fac referire la insasi spatiul pe care acestia il populeaza , fiind descrise asezarile umane si caracteristicile mediului geografic care-i inconjoara.

      In Dobrogea etnia care are un adevarat "cult al baltii" este cea a rusilor lipoveni . Toate meseriile traditionale pe care acestia le-au practicat au avut o stransa legatura cu mediul acvatic. Cea mai reprezentativa meserie pentru acestia fiind pescaritul , importante comunitati de rusi lipoveni gasindu-se in zonele limitrofe lacurilor Razem ,  Sinoie , Delta Dunarii si in numar mai mic in zonele limanelor si lagunelor maritime si a Luncii Dunarii. Elementul acvatic a influentat chiar si anumite aspecte legate de arhitectura verneculara lipoveneasca si potrul traditional. In cazul caselor traditionale toate elementele din lemn sunt vopsite in albastru (ferestre , usi , elemente ale sarpantei ) , albatrul este o culoare dominanta si portul traditional al acestei etni..

    Impartirea in categorii a celorlalte etnii in functie de activitatiile economice desfasurate nu este foarte relevante deoarece in mare parte toti reprezentatii acestor etnii desfasfasurau activitati similare cu ale altora. Astfel turcii,tatarii,bulgarii, macedo-romanii  si grecii se ocupau in mare parte cu agricultura , viticultura si cresterea animalelor . Nota distictiva o faceau armenii activau in sectorul negotului  iar rromi erau intr-o mare parte mestesugari sau interpreti de muzica sau instrumentisti.

III.a.  Arhitectura verneculara dobrogeana (arhitectura traditionala)

  Mediul construit ne poate da foarte multe informatii despre  gradul de  dezvoltare economica a unei asezari omenesti. Acesta este format din toatalitatea constructiilor dintr-o aseazare umana , de la cladiri de locuit (case,vile) si dependitele acestora la lacase de cult , constructii agricole si lucrari ingineresti (drumuri , poduri, retele electrice , retele de gaze , etc).

   Forma , marimea si destinatia acestor constructii este determinata de necesitatile comunitatii respective . Clima , solul si resursele naturale au avut un rol hotarator in  modelarea formei cladirilor .   Astfel in zonele montane in care  iernile sunt foarte aspre si ninsorile foarte frecvente casele au sarpanta foarte tuguiata pentru a impiedica depunerea zapazii pe acorperis. Invelitorile in zonele montane sunt din material lemnos sindrila fiind una dintre cele ami frecvent intalnite tipuri de invelitori.

   Dobrogea este situata intr-o zona calduroasa care se confrunta in mod obisnuit cu fenomenul de seceta pe durata verii si in care temperatura medie a lunii Ianuarie variaza intre - 6 grade celsius si 0 grade celsius , aceste caracteristici au determinat forma casei dobrogene. Acesta asemandu-se cu casele verniculare din sudul Romaniei mai ales cu cele din sectorul estic am Campii Romane. Insa cu toate acestea casa traditionala dobrogeana pasteaza o serie de elemente arhitecturale proprii care fac usoara deosebirea dintre ea si casele traditionale din zonele invecinate.

Casa traditionala din Dobrogea(fig.1) : Daca este sa vorbim despre tipurile de locuinte din Dobrogea acestea difera in functie de mediul geografic , astfel in partea sudica a Dobrogei predomina casele de piatra datorita existentei canaralelor care au fost folosite pentru extragerea pietrei pentru constructia locuintelor. In  sectorul central al regiunii  casele de piatra sunt mult mai rare dar nu dispar in totalitate din peisaj.

  In aceste zona predominand mai mult casele de chirpic . Cu cat inaintam spre nordul regiunii alte casa sufera o serie de modificari  , un prim element nou este invelitoarea din stuf care se intalneste mai ales la casele din satele pescaresti de pa malurile lacurilor Razem si Sinoe si in Delta Dunarii. In sudul si in centrul Dobrogei invelitaorea traditionala era reprezentata de olana si mai tarziu acesta a fost inlocuita cu cea de tigla.

   Incepand cu anii '60 un nou stil arhitectural (fig. 1) si-a facut simtita prezenta spatiul dobrogean. Casele construite in acest stil se asemanau intr-o oarecare masura cu casele in stil brancovenesc dar noul stil era mult mai saracacios in ornamentatie , cel mai reprezentativ element al acestui nou stil il reprezenta pridovrul zidit cu coloane cilindrice care avea o pozitie contrala pe fatada principala a casei.

   Compartimentarea era aproape identica cu cea a casei traditionale , accesul din afara in interior sa facea intr-o camera centrala numita sala . In acesta camera existau doua usi care faceau posibil accesul in cele doua dormitoare. O alta usa dadea in camerele din spate care erau mult mai  folosite decat cele din fata.  

    Fatada era decorata cu ancadramente pentru usi si ferestre si o friza.

Caracteristicile casei verneculare din Dobrogea :

1) forma in plan este dreptunghiulara

2) fatada principala este simetrica (pe fatada principala aflandu-se usa de acces in locuita pozitionata in centru iar pe de o parte si pe alta a acesteia fiind doua ferestre )

3) pridvor cu barne  ce se intinde pe intreaga fatada principala

4) acoperis in doua ape cu frontoane laterale acoperit cu olana ,tigla sau stuf.

5) peretii exteriori zugraviti cu var alb.

6) sturcuta alcatuita din pereti portanti din zidarie (piatra, chirpic, ceamur si mai rar caramida).

  Un alt tip de locuinta reprezentativ pentru Dobrogea este bordeiul . Aceasta locuita saracacioasa , semiingropata  a fot folosita foarte mult mai ales in partea interioara a regiunii .    Popularitatea sa a fost datoarata costurilor foarte mici de construire , in multe cazuri bordeiul era folosit drept locuinta pentru agricultori sau crescatorii de animale care stateau foarte mult timp departe de casa .

     O alta locuinta foarte reprezentativa pentru arhitectura verneculara dobrogeana este cherhanaua.

  In afara cladirilor de locuit in patrimoniul cultural dobrogean se regasesc si o serie de alte constructii foarte reprezentative cu ar fi :

   1) morile de vant - in trecut regasindu-se intr-un numar destul de mare rasfirate prin dealurile si vaile Dobrogei , morile se regaseau intr-un numar atat de mare datorita vanturilor puternice care bateau in cea mai mare parte a anului prin aceste locuri.

    2) bisericile semiingropate  - in ceea ce priveste lacasele de cult crestine pentru Dobrogea cele mai reprezentative biserici sunt cele semiingropate . Spre deosebire de bisericile din restul tarii care aveau un plan in forma de cruce , turle si picturi interioare , bisericile dobrogene erau foarte modeste. Ele aveau un plan dreptunghiular , nu aveau turle , ele asemanandu-se foarte mult ca forma cu casa tradtionala din aceasta zona.

    3) lacasele de cult musulman -  o nota distinctiva peisajului dobrogeana o dau lacasele de cult musulman. In coparatie cu moscheile din restul Peninsulei Balcanice , moscheile din Dobrogea sunt destul de modeste . Ele avand un plan dreptunghiular , mai rar si cu un pridvor de lemn sau zidit pe fatada principala . Minaretul nu este foarte inalt iar spre deosebire de restul moscheilor din fostele teritorii otomane  in Dobrogea nu s-au construit in era otomana moschei cu cupola.