I.Introducere
Stiinta sociologiei foloseste o gama larga de metode , atat de natura
teoretica cat si experimentala care
combinate ne ajuta sa identificam elementele centrale specifice unui grup .
Prin elemente centrale intelegem acel grup de elemente care au luat nastere
odata cu omogenizarea grupului si care au avut un rol fundamental in
construirea indentitatii culturale , astfel putem aprecia ca elementele
centrale reprezinta cea mai statica componenta din contructia indentitara a
unui grup .
Prin intermediul acestei notiuni putem analiza configuratia ierarhica a unui grup si alte
aspecte derivate din acesta : leadership, subordonare , responsabilitate ,
lupta pentru putere , excluderea din grup , sanctiunile pozitive si
negative. Insa analiza praxiologica este
mult mai eficienta in darea de explicatii cu privire la actinea umana si procesele logice din spatele ei .
Scopul acestui studiu este acela de a descrie modalitatea in care niste
categorii de factori naturali si umani au influentat evolutia celei mai izolate
comunitati umane din lume : Edinburgul celor Sapte Mari (Edinbrugh of the Seven
Seas) de pe insula Tristan da Cunha .
Acesta comunitate este formata dintr-un numar de 246 de locuitori si
este situata pe insula Tristan da Cunha , cea mai mare insula a arhipelagului
omonim , care se bucura de statutul de teritoriu britanic de peste mare (B.O.T.
= British Overseas Territory ) .
Conceptele enumerate anterior ne vor ajuta sa identificam si sa intelegem elementele
centrale ale identitatii colective
a micii asezari de pe insula , rolurile
sociale jucate de localnici, factorii naturali ce au impact asupra stilului lor
de viata si asupra legislatiei maritime a insulei .
Numarul mic de locuitori da societatii tristaniene o serie de
caracteristici interesante : 1. polarizarea societatii este foarte redusa 2. o buna circulatie a informatiilor
institutiilor administrative 3.
implementarea politicilor sociale este mai usoara 4. un mai bun control si monitorizare asupra
crimei si deviantei .
I . Influenta mediului marin asupra
modelelor comportamentale si indentitatii colective.
Viata tristanienilor este dependenta de mare , drept consecinta , locuitorii insulei au foarte multe
reprezentari sociale legate de mediul marin in defavoarea celor legate de
spatiile marilor centre urbane . Principala activitate economica este
reprezentata de pescuit urmata de agricultura , aceasta configuratie a
economiei locale a avut un efect puternic asupra impartirii locurilor de munca in functie de
sex si de varsta .
Muncitorii din sectorul agricol sunt atat
barbati cat si femei insa sectorul piscicol barbatii au majoritatea absoluta ,
acestia ocupand si majoritatea posturilor din administratia locala. Daca
insumam toate aceste aspecte obtinem tabloul unei societati cu o structura
traditionalista in care barbatii detin functiile de conducere si domina
sectoarele economice un predomina munca fizica grea.
Femeile , copii si batranii ocupa in mare parte in sectoarele un munca
fizica este mai redusa si mai putin
periculoasa precum agricultura si serviciile.
Socializarea
se realizeaza mai usor pentru copii care traiesc in astfel de comunitati ,
modelele comportamentale impuse asupra lor au o configuratie mult mai omogena ,
normele sociale au o mai mare stabilitate in timp si presiunea sociala este si
ea mai mare. Insa exista si o serie de efecte negative pe care comunitatile
mici le resimt : rigiditate , o incetinire a progresului social si economic ,
traditionalism excesim si trasaturi paranoice.
Aerul marin este de generatii o sursa nesecata de sanatate pentru
locuitorii insulei , dovada sta in faptul ca nici o epidemie majora nu s-a
inregistrat de-a lungul timpului in Edinburgul celor Sapte Mari .
Aerul din regiunea Atlanticului de Sud
este lipsit de impuritati precum molecule de praf care pot
cauza boli ale plamanilor si a sistemului respirator . Temperatura aerului si a
apei sunt alti factori naturali ce influenteaza starea de sanatate a
localnicilor , avand o clima temperat-oceanica ,fara diferente de temperatura
foarte mari de la vara la iarna , Tristan da Cunha are un regim termic
echilibrat ce are un efect benefic
asupra starii de sanatate a populatiei .
II.Simbolism si reprezentari heraldice.
Orce comunitate are o indenitate culturala
unica in felul sau , in timp elementele specifice ale culturii au fost traduse
intr-o forma grafica prin intermediul stemelor si drapelelor. Stema
teritoriului Tristan da Cunha este compusa in mod exclusiv de elemente ce au
legatura cu mediul marin .
Crabul
tristanian , o specie indigena apelor ce inconjoara insula , si-a facut loc in
stema teritoriului la o lalta cu alte elemente ce apartin mediului acvatic.
Toate elementele prezente pe stema se bucura de reprezentati sociale bine
formate in randurile locuitorilor , astfel
facandu-le usor de indentificat si sporindu-le gradul de
reprezentativitate.
III. Legislatia maritima in Tristan da Cunha
Normele
jurdice de drept maritim specifice
teritoriului au ca izvor :
Constitutia teritoriului britanic de peste ocean Sfanta Elena ,
Ascension si Tristan da Cunha , ce cuprinde reglementari pentru sectoare precum
: protectia mediului , transportul pe apan si piata muncii . Fiind un teritoriu
de peste ocean , precum multe altele , este format din o serie de insule
rasfirate in apele Atlanticului de Sud , astfel putem intelege cu usurinta ca
aceste domenii enumerate anterior vor viza anumite arii de studiu ale dreptului
maritim.
Fiecare
teritoriu de peste ocean isi aria propriul sistem legislativ care drept baza
dreptul cutumiar englezesc , diferentele fiind date in mare parte de factorii
naturali specifici fiecarui teritoriu ce influenteaza structura demografica ,
economica si legislatia. Aspecte ce sunt vizate de dreptul maritim al
teritoriului Sfanta Elena , Ascension si Tristan da Cunha :
1. Delimitarea apelor teritoriale :
acestea se extind 200 de mile marine (370 km ) de pe tarmurile insulelor din
arhipelagul Tristan da Cunha.
2. reglementari in piscicultura.
3. trasportul pe apa si administrarea
portuara.
IIIa. Management maritim si dezvoltare
economica in Tristan da Cunha
Drept rezultat a modificarilor
constitutionale ce au avut loc in 2009 , cele trei grupuri de insule
care erau in componenta teritoriului Sfanta Elena si Dependenta au primit
statut egal in cadrul teritoriului , primul efect a acestei schimbari a fost
autonomia locala pentru Ascension si Tristan da Cunha si implicit schimbarea
denumirii teritoriului in Sfanta Elena , Ascension si Tristan da Cunha .
Strategii manageriala de dezvoltare comunitara au fost proiectate pentru
a crea un echlibru economi intre Sfanta Elena , care s-a bucurat pana la acel
moment de un statut privilegiat in cadrul teritoriului , si celelalte doua grupuri
de insule. Un management maritim performant va avea un rol major in
dezvoltatrea unei economii locale performante in Tristan da Cunha , aceasta
ramura a stiintei managementului incearca sa proiecteze strategii economice
eficiente in urmatoarele domenii: protectia mediului , transportul pe apa si
administratia portuara .
|
1. Exploatarea resurselor naturale si diversificarea activitatilor economice:
Tristan da Cunha se poate lauda cu mediu marin destul de bine conservat
, acesta este un rezultat al faptlului ca economia insulei nu este bazata
exclusiv pe pescuit si chiar daca acesta ar fi fost cazult necesarul de hrana
al locuitorilor n-ar fi creat nici un dezechilibru ecologic major . Economia
insulei este bazata pe pescuit , agricultura si servicii.
Diversificarea activitatilor economice de insula a fost rezultatul
introducerii tehnologiei moderne in activitatile economice traditionale
specifice locului , un bun exemplu poate fi pescuitul unde ambarcatiunile au
fost dotate cu sisteme GPS si unelte moderne iar procesarea alimentelor din
peste se face in mod mecanizat .
2. Protectia mediului : Insula a fost lovita de cateva
hazarde naturale pana in prezent insa nici unul n-a facut victime umane
rezultatul fiind in majoritatea cazurilor doar pierderi materiale. Eruptia
Varfului Regina Maria (Queen Mary's Peak ) din 1961 a avut drept rezultat
evacuarea localnicilor care au fost mutati la Londra pana in 1963 cand acestia
s-au intors.
Eruptia vulcanului a fost unul dintre hazardele naturale majore din
istoria insulei , alte hazarde de o importanta mai redusa au fost reprezentate
de furtuni puternice si incendii. Pentru
anticiparea unor astfel de fenomene este indicata contruirea unei statii de
monitorizare a evolutiei fenomenelor atmosferice .
Informatiile culese de o astfel de statie ar fi de mare ajutor pentru ambarcatiunile care
tranziteaza apele teritoriale in eventualitata evitarii unei furtuni ce poate
pune in pericol viata echipajului .
3. Transportul pe apa si administrarea
portuara : Numarul navelor care traverseaza apele
teritoriale din Tristan da Cunha s-a redus considerabil dupa deschiderea
Canalului Suez , avand doar un mic port pescaresc , Edinburgul celor Sapte
Mari nu reprezinta un interes pentru
navele ce tranziteaza prin zona , acesta fiind proiectat sa acomodeze doar
ambarcatiuni de pescuit si mici nave de pasageri .
Administrarea portului cade in mainile guvernului local , trasportul pe
apa si administrarea asezarilor portuare este reglementat de constitutia
teritoriului Sfanta Elena , Ascension si
Tristan da Cunha si de normele juridice de drept maritim britanic si
international .
1. Politicile publice proiectate de
consiliul insulei au incurajat dezvoltarea unei economii locale echilibrate.
2. Portul din Edinbrugul celor Sapte
Mari este proiectat pentru a acomoda ambarcatiuni de pescuit si mici nave de
pasageri.
3.
Tristan da Cunha si-a pierdut importanta strategica dupa deschiderea
Canalului Suez.
4 .
Inainte de 2009 Tristan de Cunha si Ascension aveau statutul de
dependente ale Sfintei Elena , in 2009 au primit statut egal in cadrul
terioriului ce si-a schimbat numele in Sfanta Elena , Ascension si Tristan da
Cunha.
5. Insula Tristan da Cunha este
singura insula locuita a arhipelagului omonim , singura asezare umana este
oraselul Edinburgul celor Sapte Mari .
BIBLIOGRAFIE
1.
British Overseas Territories Law , Ian Hendry and Susan Dickson , UK , Hart
Publishing , 2011 .
2. The English of Tristan da Cunha , Arne Zettersten, UK:
Echo Library, 2005.
3. Alexander Cotton from Hull to Head man of Tristan Da
Cunha .
4.
The Tristan da Cunha Island (author unknown).
5.
Traditional Marine Management Areas of
the Pacific in the Context of National
and International Law and Policy ,
Marjo Vierros, Alifereti Tawake, Francis Hickey, Ana Tiraa, Rahera Noa ,
United Nations University – Institute for Advenced Studies , 2010
No comments:
Post a Comment