Iulian Mitran - Columnist

Identitati : Intre realitate si stereotipuri 

    Putem afirma ca formarea stereotipurilor este inevitabila ele regasidu-se in orce cultura , de cele mai multe ori stereotipurile sunt prezentate drept elemente culturale negative care sunt catalizatori ai xenofobiei , rasismului si misoginismului. Insa ce se omite este faptul ca exisista atat stereotipuri negative cat si stereotipuri pozitive , insa ambele genereaza o toxicitate  destul de mare in cadrul relatiilor dintre diferite grupuri . Stereotipurile apar in urma folosirii unor caracteristici cu un grad de repetativitate foarte mare drept caracteristica definitorie a unui grup , stereotipizarea aparand astfel ca o consecinta a imposibilitatii de a distinge un grup care prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste anumite caracteristici.
     Drept exemplu , un stereotip prezent in foarte multe culturi europene si implicit si in cea romaneasca este acela legat de rromi , putem observa in o multime de carti , ilustrari si lucrari de arta ca rromi sunt descrisi ca fiind inchisi la ten , avand un stil de viata nomad , purtand fuste lungi si colorate , salbe de aur si codite impletite (in cazul femeilor). Acesta este in mod clar un stereotip deoarece in ceea ce priveste rromi putem vorbii de o adevarata diversitate rasiala aceasta rezultand din fuzinea cu popoarele cu care au intrat in contact. Astfel anumite grupuri de rromi au infatisarea stereotipica acestui grup , fiind din punct de vedere rasial mai apropiati de popoarele Indiei de sud , pe cand alte grupuri fiind predominant caucaziene (cazul rudarilor , vatrasilor si a horahanelor intr-o oarecare masura) . Intr-o alta ordine de idei nu toate grupurile de rromi inca isi mentin stilul de viata traditional , un bun exemplu ar fi grupul vatrasilor din Romania (asa-numitii tigani romanizati) care au fost asimilati din puct de vedere cultural de populatia romana majoritata.
   Stereotipizarea in randul rromilor evidentiaza  cu atat mai mult  puterea sterea stereotipurilor avand in vedere ca acest grup prezinta o diversitate rasiala , culturala si religioasa foarte rar intalnita. Exemplul rromilor a fost unul reprezentativ pentru acesta tema deoarece demonsteaza ca stereotipurile pot aparea indiferent de diversitatea unui grup sau de aria sa de raspandire. Stereotipurile insa afecteaza  mai mult grupurile mici si cu atat mai mult  cele care sunt izolate din puct de vedere geografic sau au o arie de raspandire relativ mica.
   Avand in vizor pentru analizarea grupurilor  etnice (exluzand alte categorii de grupuri cum ar fi cele profesionale , religioase , ideologice sau politice) putem observa ca  stereotipurile cele mai toxice sunt cele apar intre grupuri de dimensiuni si statuturi diferite .
    Cu cat grupurile sunt mai apropiate ca numar si statut cu atat caracterul toxic se diminueaza , dar istoria ne arata  ca adesea realtiile confliectuale cele mai devastatoare  au rezultat din perpetuarea unor stereotipuri negative care vizau gruprurile mici in cadrul societatii  in care erau asimilate. Un exemplu foarte reprezantativ pentru acest caz fiind acela al stereotipurilor despre evrei in randurile etnicilor germani. Insa trebuie sa trasam  granita dintre stereotip si ceea ce reprezinta caracterul atohton , setul de valori spirituale si materiale cu care membrii unui grup se autoidentifica.
    Cea mai mare diferenta dintre stereotip si realitate este urmatoarea : stereotipul a aparut in urma perceptiei eronate pe care un grup l-a avut asupra altui grup , prin urmare stereotipurile sunt o creatie a mediului exterior nu apartine membrilor grupului vizati de acesta.
    Membri unui grup sunt singurii in masura sa identifice acele elemente de tezaur care le apartin cu adevarat , acesta fiind o consecinta a faptului ca ei au fost martori la utilizarea si transmiterea elemente constitutive ale tezaurului cultural . O mare parte din conflictele de natura etnica ce au zguduit Europa de-a lungul timpului au avut la baza etnocentrismul.
      Ce este etnocentrismul ? Etnocentrismul poate fi definit ca perceptia pe care un grup o are despre bagajul cultural al altui grup rezultata prin raportarea acelei culturi la cultura proprie.     Asemenea situatii au generat de foarte multe ori conflicte etnice care au degenerat in razboie ,  un produs foarte daunator al etnocentrismului este xenofobia - ura manifestata fata de membrii altor grupuri etnice.  Etnocentrismul a avut si alte efecte perverse printre care teoriile care sustineau superioritatea unor etnii fata de altele . Etnocentrismul nu a fost insa singurul factor care a stat la baza unor devieri de comportament de ordin colectiv , in Europa facandu-si loc si alte teorii ce aveau sa instige la ura membrii diferitelor grupuri etnice, rasiale,religioase , sexuale si sociale . Printre acestea numarandu-se : Antisemitismul , Rasismul , Eugenismul , Antitiganismul si Homofobia.
   Spunem despre stereotipuri ca reprezinta generalizarea unor caracteristici de ordin comportamental , material  si spiritual ...ca reprezinta exagerari asupra acestor caracteristici venite din partea mediului exterior. Insa exista o lege a naturii , foarte nedreapta de altfel care spune ca majoritatile inving minoritatile . Nu ne putem forma o imagine de ansamblu asupra unui grup luand in calcul doar cazurile particulare , astfel apare intrebarea : Stereotipurile pot fi puse pe seama caracteristiclor celor mai comune sau pot fi puse pe seama cazurilor particulare?
     Este o intrebare destul de dificila care nu poate ave un singur raspuns , din pacate.
     Pentru a raspunde la acesta intrebare trebuie sa analizam contexul aparitei a anumitor stereotipuri.In multe cazuri aparitia lor poate fi pusa pe seama contactului cu anumite subgrupuri care intra in componenta unui grup , in cazul stereotipurilor negative , contactul pe care un alt grup l-a avut cu un subgrup care poate fi promotor al anticulturii , in cele din urma actiunile acestui subgrup fiind puse pe seama interegului grup. Anticultura se manifesta prin respingerea acelor valori fundamentale ale omenirii ,cum ar fi : munca, educatia ,sanatatea , pacea , frumosul , solidaritatea sociala. Un bun exemplu in acest caz este perceptia lumii occidentale asupra lumii musulmane , de cele mai multe ori occidentul intrand in contact cu grupari extremiste ce promovau anticultura , acest fapt conbinat cu lipsa de cunoastere a adevaratei culturi a acestor popoare la care s-a adaugat si lipsa unor legaturi diplomatice foarte solide a condus in cele din urma la intreruperea oricarui dialog cultural dintre aceste lumi.
  Un alt caz reprezentativ poate fi acela al perceptiei occidentului la adresa popoarelor Europei de Est. Cele mai negative stereotipuri inchegandu-se in ultimele decenii mai ales dupa instaurarea comunismului si intarite odata cu migratiile in Occident. Insa in acest caz putem mai vorbi nu numai de stereotipizare dar si ne confuzii , regimul socialist a reusit in fiecare dintre statele in care s-a instaurat sa  insereze noi valori culturale . Aceste valori avand o importanta mult mai mare decat cele ale culturilor autohtone din acele state , noile valori inserate au favorizat aparitia cultului muncii , a statutului muncitorului si a industriei . Aceste valori avand un caracter laic a fost usor sa se creeze o punte de legatura intre toate statele socialiste astfel ele ajungand la un punct comun. Acest cult al muncii a influentat in mod evident si stilul de viata al oamenilor , industrializarea masiva a acestor state a condus si la dezvoltarea mediului urban si migratia de la rural la urban .
      Aceste elemente culturale comune au pus piatra de temelie a unei panculturi est-europene de factura socialista . Incapacitatea de a face o distinctie clara intre aceste natii poate fi pusa pe seama acestui fapt , ca similaritatile de ordin cultural dintre ele au crescut .
    Exista si cazuri insa in care stereotipurile asociate unui grup ii sunt  atribuite si unui alt grup sau grupuri. Acest caz apare in cazul macrogrupurilor , grupurilor care nu au o identitate etnica foarte bine conturata si a grupurilor care au avut un trecut comun , care s-au desprins dintr-un grup-mama sau care datorita proximitatii unuia fata de celalalt si a influentelor culturale au ajuns sa aibe identitati foarte asemanatoare.
  Exemplu : Stereotipurile rusesti ce sunt puse si pe seama ucrainienilor si a beolerusilor.
   Fiind popoare invecinate si care au avut un trecut comun culturile acestora contin o multitudine de elemente comune un cu cealalta.  O mare parte a istoriei acestor popoare este reprezentata de perioadele in care au facut parte din Imperiul Rus sau din U.R.S.S.  O lunga perioada fiind parte a acestor formatiuni statale acest popoare au efectuat schimburi de natura economica si spirituala cu poporul rus .  Fiind state independente nu de foarte mult timp este de asteptat ca majoritatea oamenilor le judeca pe baza trecutului lor comun cu formatiunile statale rusesti , ele avand sa-si construiasca de la acest punc o identitate proprie distincta de cea a popoarelor cu care au impartit spatiul rasaritean .
   Al doilea exemplu pentru acest caz este acela al cehilor si slovacilor . In acest exemplu ca si in primul putem vedea doua popoare care impart un spatiu comun dar care difera in ceea ce priveste gradul de dezvoltare economic . De cele mai multe ori slovacii sunt asimilati de catre cehi in perceptiile multora. Confuzia rezulta din vorbirea de catre ambele popoare a unor limbi slave care sunt asemanatoare si datorita faptului ca ambele au constituit un stat unitar.
    Insa cum se explica faptul ca natii care sunt vorbitoare a aceleiasi limbi si care se invecineaza au reusit sa-si construiasca o identitate solida ca urmare alte popoare sa dezvolte stereotipuri diferite pentru fiecare dintre acestea?
Caz : Germania - Austria : Ambele sunt natii germanofone , se invecineaza ....si totusi nu poate fi vorba vreodata de o confuzie intre acestea .  Desi ambele sunt natii germanofone in ceea ce priveste istoria lor , Austria a fost stat suveran  iar Germania era formata dintr-o multitudine de principate. Chiar mai mult Austria a format si Imperiul Austro-Ungar prin asimilarea Ungariei.
   Al doilea factor ar fi cel de natura economica , Austria fiind ceva mai dezvoltata din punct de vedere economic decat Germania , insa ambele state au economii performante. Un aspect foarte important este felul in care Austria si-a creat imaginea in afara , acesta este consolidata de brand-urile austriece si  de contributiile aduse la cultura universala. Intr-un mod similar si Germania a reusit sa-si consolideze o identitate solida.
     Pentru a incheia acest articol putem trage o singura concluzie . Ca indiferent de valenta stereotipului , negativ sau pozitiv , ambele prezinta un impediment in calea construirii unui dialog interetnic soild. Drept urmare ele pot fi adesea cauzele izbugnirii conflictelor de natura etnica. Intr-un articol viitor voi adoborda mai pe larg si stereotipurile pozitive.